Odata cu aparitia Windows Vista, utilizatorii pot vedea ce performante au cardurile lor de memorie. Daca pana acum nu prea conta ce viteza si ce caracteristici au acestea, odata cu Vista ReadyBoost ele pot fi folosite si ca memorie RAM pentru calculator.
Consumatorii vor avea neplacuta surpriza sa constate ca multe dintre flash drive-urile, memory stick-urile sau alte tipuri de carduri de memorie sunt incompatibile cu Vista ReadyBoost datorita performantelor scazute.
Vitezele afisate de producatori sunt ridicol de mari dar, de cele mai multe ori, nu sunt adevarate. Spre exemplu, un compact flash card de la A-Data cu o viteza de “120x” si altul PQI “Hi-Speed 100” ar trebui sa aiba performante mult mai bune decat cele pe care este inscriptionat 40x sau 80x. Din pacate, nici unul nu reuseste sa se ridice la standardele Vista ReadyBoost.
Teoria conform careia aceste viteze se ating doar la transferul fisierelor de mari dimensiuni nu este corecta, intrucat ambele carduri nici in conditiile mentionate nu au fost mai rapide. De fapt, exista doua tehnologii de producere a cardurilor flash, MLC si SLC. Vista ReadyBoost le recunoaste doar pe cele SLC, iar viteza 40X, 80X etc.
se refera la X = 150KB/s iar 120X reprezinta un multiplu al acestei viteze. Din pacate, vitezele de scriere si de citire de pe card nu sunt la fel, viteza de citire fiind mai mare in aceste cazuri.
Windows Vista ReadyBoost necesita 3,5MB/s la citirea fisierelor mici de 4KB si 2,5MB/s pentru fisiere de 512 MB. Cele doua carduri au reusit sa atinga viteze de 2MB/s, (in loc de 14,6MB/s si respectiv 17,5MB/s declarati de producator) ceea ce inseamna ca sunt departe de atingerea baremului minim, chiar daca reclama spune altceva.
Practic, in momentul de fata, din punctul de vedere al consumatorului este imposibil sa determine care este cardul care functioneaz
