Iniţiatorul Simpozionului Levant, la inaugurarea lucrărilor

Fostul Preşedinte al României Emil Constantinescu, care conduce acum nu numai “Fundaţia Română pentru Democraţie”, dar şi “Academia de Diplomaţie Culturală” din Berlin, a încercat să relanseze în atenţia opiniei publice o zonă geografică altădată fascinantă, sudul şi mai ales estul Mării Mediterane, în particular, Levantul. La Bucureşti, s-a desfăşurat, recent, Simpozionul Internaţional "Levant, Legănul Diplomaţiei Culturale: Redescoperind Mediterana", atrăgând personalităţi marcante din domeniul politicii, diplomaţiei, culturii, din întreaga lume.

Conferinţa care s-a desfăşurat pe parcursul a trei zile a cuprins sesiuni de comunicări şi dezbateri în plen şi în paneluri privind tradiţiile, prezentul şi perspectivele diplomaţiei culturale în Balcani, Orientul Mijlociu şi nordul Africii, precum şi reconsiderarea rolului Mediteranei în secolul XXI. Tocmai în acest an în care Comisia Europeană a declarat “Anul Cetăţeanului”, acesta fiind acum afectat într-o mare măsură de situaţia economică.

De la începuturile sale, Levantul a devenit un adevărat nod gordian de contradicţii, nod niciodată dezlegat, nici retezat de sabia vreunui cutezător. Interesul crescând pentru istoria şi cultura Imperiului Bizantin, acea punte de legătură dintre Antichitate şi lumea medievală europeană, s-a concretizat prin numeroase lucrări purtând girul unor personalităţi de recunoscută reputaţie ştiinţifică universală, ca Nicoale Iorga, Charles Diehl, Gabriel Millet, André Grabar, O.M. Dalton, Louis de Brehier, Viktor Lazarev, Charles Delvoye, Hans-Georg Beck, care au meritul de a fi pus în evidenţă importanţa Bizanţului ca vatră de cultură de generoasă fertilitate, rolul său în păstrarea şi transmiterea marilor valori. Arta Imperiului Bizantin a beneficiat de tripla moştenire, romană, elenistică şi orientală, încorporând d