De ziua lui de naştere, Nicolae Ceauşescu a zâmbit iar. De această dată din tablourile primite cândva de la admiratori. Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti a găzduit ieri prima expoziţie după Revoluţie dedicată dictatorului. Nostalgicii comunişti nu au călcat pragul expoziţiei, preferând să se ascundă într-un cimitir prăfuit şi să îngâne câteva osanale. În schimb, expoziţia din Bucureşti a fost vizitată de reprezentanţii luptătorilor anti-comunişti, care au profitat de ocazie să-şi regleze conturile cu Raportul pentru condamnarea comunismului al lui Vladimir Tismăneanu.

Foarte mulţi dintre luptătorii anti-comunişti consideră că raportul comisiei prezidenţiale nu este complet şi că nu poate duce decât la o condamnare teoretică a comunismului. Mai mult, potrivit lor, documentul „denaturează adevărul şi schimbă istoria”, după cum a arătat un participant la deschiderea expoziţiei.

Printre cei mai acizi contestatari ai Raportului Tismăneanu se regăsesc şi braşovenii Nicolae Purcărea, Teofil Mija şi Florin Postolachi. Primii doi s-au opus comunismului încă de la începuturile sale în România, iar Postolachi s-a regăsit printre braşovenii care au avut curajul de a ieşi pe stradă în noiembrie 87. Cei trei au semnat o scrisoare prin care propun înfiinţarea unei alte comisii de analiză a comunismului, „fără cheltuieli din banul public de 100.000 de euro - de către o Comisie aflată sub autoritatea profesională şi morală a lui Paul Goma, din care să facă parte istorici cu prestigiu internaţional şi profesori universitari, supervizaţi de Academia Română”.

Amintiri groteşti

Multe dintre exponate ating grotescul şi amintesc de cultul personalităţii care domina arta vremii. Lucrurile găsite pe biroul lui Nicolae Ceauşescu sunt şi ele expuse - ceasul e oprit la ora la care a fugit dictatorul pe 22 decembrie 1989 - 12 şi 6 minute. La muzeu sunt ex