Sectorul rezidenţial este recomandat bugetelor mici şi medii, în timp ce proprietăţile rare, precum cele istorice, sunt potrivite investitorilor de calibru

Sectorul rezidenţial, risc minim

Cristina Roşca,

managing Partner Real Time

Se spune că anul 2010 este ultimul an de criză economică în România. În funcţie de istoricul unui investitor cu activitate în piaţa imobiliară locală, există mai multe direcţii pentru plasare de capital. În acest an, ar trebui să cumpărăm în funcţie de câteva analize prealabile specifice fiecarei proprietăţi în parte. Putem generaliza şi să oferim ca recomandări, spre exemplu, o proprietate rezidenţială care poate fi o investiţie sigură cu condiţia achiziţiei de unităţi locative funcţionale, respectiv cu utilităţi, drumuri, mijloace de transport în comun şi vecinătăţi. Această investiţie are un grad de risc foarte mic. Pe termen mediu şi lung aduce profit cu siguranţă.

De asemenea, se pot cumpăra într-o astfel de perioadă spaţii de birouri la preţuri mici care pot aduce, în termen de doi-trei ani, profituri importante. Pentru a decide asupra unei astfel de investiţii trebuie urmărite unele criterii precum calitatea tehnică a spaţiului, calitatea chiriaşilor şi termenii contractelor de închiriere. Investiţiile în spaţii industriale închiriate către companii fără risc de insolvenţă sau faliment pot fi de asemenea profitabile. Orice achiziţie de spaţiu comercial aflat în zone consacrate de comerţ (pe marile bulevarde, pieţe sau în centrul istoric) aduce profitabilitate maximă în condiţii de risc minim.

Pentru dezvoltatori sau utilizatori finali, cumpărarea de terenuri trebuie făcută printr-o analiză atentă a valorii construcţiei care poate fi realizată pe acestea. Chiar pentru preţuri atractive, acest tip de achiziţie trebuie făcut cu foarte multă atenţie şi sub îndrumarea unui consultant de calitat