Taxa clawback scoate noi medicamente ieftine de pe piaţă. Producătorii cer urgent plafoane la medicii care prescriu rețete compensate.
Statul face decontări pentru medicamentele compensate după un an şi îi obligă să plătească taxe şi pe ce nu vând. Producătorii de medicamente avertizează că trec prin cea mai grea criză din ultimii ani, iar în scurt timp vor fi nevoiți să retragă de pe piaţă pastilele ieftine, care nu le mai aduc profit.
Dragoş Damian, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România, vorbeşte despre măsurile urgente care se cer pentru salvarea pieţei și protejarea bolnavilor.
EVZ: În ce situaţie se află acum industria de medicamente?
Dragoş Damian: Termenele de rambursare a banilor pe medicamentele compensate sunt principala problemă. Încasăm banii după 330 de zile, după un an de la vânzare produselor respective.
În plus, trăim cu nesiguranța că nu îi mai primim deloc. În 2010, au dat faliment doi distribuitori de medicamente, care au îngropat 800 de milioane de lei. Dacă mai dau faliment și alți distribuitori, suntem afectaţi şi noi, pentru că banii nu îi primim direct de la Casa de asigurări, ci de la ei.
Dintre toate măsurile, care vă afectează cel mai mult?
Taxa clawback ca măsură pe termen scurt de stăvilire a consumului e binevenită. Pe noi ne deranjează modul în care e reglementată. În primul rând, plătim taxă pe preţul de la raft, nu pe cel de producător-dacă un medicament costă 10 lei în farmacie, preţul de producător e 7 lei. În al doilea rând, plătim taxa pe volume mai mari decât cele pe care le avem noi în evidenţe, pentru că sistemul informatic prin care CNAS colectează şi procesează datele despre vânzări este deficitar.
În al treilea rând, nu poţi doar să taxezi producătorii, şi statul ar trebui să impună bugete fixe la prescriptori. @N_
