Presa de business din străinătate insistă tot mai mult asupra pericolului ca politica băncilor străine, în special a celor austriece, de a limita creditarea în Europa de Est să aducă în regiune o criză de lichiditate, cu consecinţe grave asupra economiilor.
Asupra aceluiaşi pericol a atras atenţia şi FMI. România este cea mai dependentă ţară din afara zonei euro de finanţarea de la băncile din uniunea monetară, iar preşedintele statului, Traian Băsescu, a acuzat instituţiile de credit de lipsă de fair-play.
În Ungaria, unde guvernul încearcă să ajute persoanele lovite de explozia datoriilor în franci elveţieni, a venit timpul revanşei, iar revanşa este îndreptată mai ales contra băncilor austriece.
Când fostul guvernator al băncii centrale ungare Peter Akos Bod căuta să cumpere o locuinţă, cu două luni înainte ca banca americană Lehman Brothers să se prăbuşească iar Ungaria să ceară asistenţă financiară de la FMI şi UE, el a primit o ofertă pe care n-a putut-o refuza, scrie Bloomberg.
Bod, în prezent profesor de ştiinţe economice la Universitatea Corvinus, a fost pus de banca sa în faţa a două alegeri, un credit ipotecar în forinţi, cu o dobândă de 13%, şi unul în franci elveţieni, la o dobândă mai mică de 6%. El a ales, în 2008, creditul mai ieftin, cel în franci elveţieni.
"Era alegerea logică", a afirmat el. Trei ani mai târziu, fostul guvernator şi încă un milion de unguri care au ales credite în franci elveţieni trebuie să facă faţă unei datorii care a crescut la aproape 5.000 miliarde forinţi (17 miliarde euro).
Deprecierea cu 40% a forintului faţă de franc a dus la majorarea substanţială a ratelor, situaţie în care guvernul premierului Viktor Orban a catalogat creditele ca fiind o "sclavie a datoriilor".
Răzbunarea
Pentru a-i ajuta pe cei care şi-au cumpărat locuinţe pe credit, Orban a oblig
