Iluzia este cel mai prost combustibil. Şi, din păcate, la staţiile liberale se distribuie din plin, alimentând noi curse în gol. Inutil de insistat asupra iluziei că Traian Băsescu Iluzia este cel mai prost combustibil. Şi, din păcate, la staţiile liberale se distribuie din plin, alimentând noi curse în gol. Inutil de insistat asupra iluziei că Traian Băsescu putea fi înlăturat prin referendum, la data de 19 mai 2007. Şi-au făcut plinul şi s-au trezit părăsiţi, în ziua votării, de 60% din alegătorii lor. Restul e pură teorie. Iar rezistenţa Palatului Victoria faţă de Palatul Cotroceni e, pur şi simplu, o nouă iluzie. Campania electorală permanentă a liderului de la Cotroceni şi mai ales impetuozitatea cu care acesta găseşte ţinte pentru canalizarea marilor zăcăminte de ură colectivă din societatea românească îi pun mereu pe liberali în situaţii defensive şi îi conferă lui Traian Băsescu o aură de cavaler pe calul alb al dreptăţii. Băsescu ştie că, într-o ţară ca România, succesul politic e garantat dacă-i acuzi pe toţi de corupţie, constituind un fel de justiţie paralelă. Aceea a impresiei maselor, adunate, eventual, din trei în trei luni, în Piaţa Universităţii. Alaltăieri era Vântu înjurat de mama focului, pe malul surpat al inundaţiilor, dar scos între timp de pe lista neagră. Ieri erau Iliescu, Voiculescu, Hrebenciuc, Patriciu, azi e Fenechiu şi din nou Patriciu - Voiculescu are, mai nou, soluţii rezonabile, deci e băiat bun, până la noi ordine. Permanent, la Palatul Cotroceni va exista o listă cu geometrie variabilă a vinovaţilor de serviciu. Adăugaţi aici dependenţa PNL de PSD care, cu cât va continua, cu atât va nedumeri şi mai tare puţinii alegători care au mai rămas alături de Partidul Liberal. Plus figurile aduse pe posturi ministeriale - unele comice, precum Cristian Adomniţei, şi altele şterse, precum Cristian David, unele prăfuite, precum Teodor Meleş