500 de medicinişti şi rezidenţi au participat, timp de cinci zile, la a XV-a ediţie a Congresului Naţional pentru Studenţi şi Tineri Medici, organizat de Societatea Studenţilor în Medicină Bucureşti (SSMB). Anul acesta, evenimentul a fost marcat de lucrări şi workshop-uri centrate pe diagnostic şi tratament, dar şi pe cursuri de sănătate publică şi orientare profesională.

„Bărbat, 71 de ani, cu dispnee instalată progresiv, însoţită de tuse sâcâitoare. Pacientul are în antecedente ciroză şi este tratat pentru hipertensiune portală cu propranolol. Care e cauza dispneei?“ – îi întreabă dr. Cora Pop (asistent universitar la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti) pe cei aproape 70 de studenţi care stau înghesuiţi în faţa sălii de consiliu din Facultatea de Medicină din Bucureşti. E a treia zi a congresului studenţesc şi toţi din sală exersează, într-unul din workshop-urile oferite de organizatori, algoritmul de diagnosticare la un astfel de caz. Prima oară întreabă şoptit o studentă din primul rând: „Ce aţi găsit la examenul fizic al aparatului respirator?“. Doctoriţa ră Publicitate spunde rapid: „frecătură pleurală şi matitate în două treimi din hemitoracele drept, fără murmur vezicular în dreptul matităţii“. Şi apoi scoate dintr-un dosar îngălbenit o radiografie. După aceste informaţii, oamenii din sală se agită – toată lumea pune întrebări şi îi şopteşte colegului cauza posibilă a revărsatului pleural – poate e parapneumonică, decompensare cirotică sau hidrotorax, chilotorax, poate chiar mezoteliom pleural. „E exsudat sau transsudat?“, întreabă cineva din spatele sălii. Doctoriţa dă doar valorile LDH şi ale proteinelor – îi lasă pe studenţi să stabilească cu ce fel de revărsat pleural au de-a face. Jocul se termină când o fată din sală spune răspicat: „Pacientul are cel mai probabil o pleurezie de cauză tuberculoasă“. Cursul se numeşte „D