Miscarile libere de capital au repetat scenariul pe toate meridianele. Preturi absurde la case urmate de credite usor obtinute, speculatori ai oricarui aspect implicat in afacerea respectiva (banci, oameni de afaceri, Statul), imposibilitate de plata, pierderi pe piata bancara, blocarea creditelor, suspiciune generalizata, blocarea consumului, prabusirea productiei, falimente, cresterea somajului, scaderea din nou a puterii de cumparare, scaderea productiei, falimente, din nou crestere a somajului si am intrat in cerc vicios, scrie Dan Selaru pe blogul sau.
Bani la bugetul de Stat nu mai vin, Statul nu are decat solutia tiparnitei, creste inflatia, scade puterea de cumparare, scade consumul si mai vedem un factor la cercul vicios de mai sus.
Deoarece piata e acum globala, criza e globala. Se manifesta de la Stat la Stat diferit pentru ca Statele au viziuni economice diferite, investitii diferite, resurse diferite, economii diferite, mentalitati diferite, solutii diferite, ele intra in criza la momente diferite iar aceasta se manifesta cu intensitati diferite.
Oamenii au reactii diferite in fata crizei. De obicei acestea sunt violente. Apar miscari sociale, lupte de strada. Statul ia masuri coercitive. Tulburarile cresc, masurile se inaspresc. Clasa politica nu mai este sustinuta de popor. Statul este intr-o criza de autoritate. Alegerile sau miscarile sociale aduc un demagog care spune ca el poate, prin masuri radicale, sa opreasca tulburarile, sa readuca ordinea si prosperitate. Multimea e fanatizata, accepta sa i se restranga libertatile, creste rolul Statului in economie, e schimbata Constitutia. in prima faza sunt pedepsiti vinovatii, unii reali, altii nu, fostele partide, corupte, care au condus tara spre criza, opozitia e practic eliminata. Criza nu trece asa usor, trebuie gasiti alti vinovati, o clasa, un neam, cineva din exter
