Demult, tare demult, undeva pe planeta asta, aborigenii își vedeau liniștiți de treburile lor zilnice, bărbații își meștereau uneltele de vânat, femeile pregăteau hrana, aveau grijă de copii, ce mai?!, paradis!
Într-o zi cu soare, corăbiile conchistadorilor spanioli, maiestuoase, cu pânzele umflate de vânt ca niște păsări uriașe, ca niște pisici (fiecare își poate alege analogia care îi convine), se apropiau, pâș-pâș, de mal. Aborigenii nici nu realizau apropierea pericolului și asta pentru simplul fapt că filtrul lor mental selecta din realitate doar ceea ce le era cunoscut. Corăbiile cu tot cu conchistadori nu existau pentru ei, de aceea nici nu le vedeau. Deși, zi de zi, înfruntau moartea, mecanismul lor de apărare a pus vălul peste corăbii și așa aborigenii s-au trezit cu conchistadorii spanioli care, odată ajunși printre ei, nu au avut nicio milă.
Să trecem însă la aborigenii noștri! Pentru cineva care acceptă jocul și povestea, pentru cineva căruia îi pasă, cel puțin minimal, de ceea ce se întâmplă de un an încoace în plan politic, evident că rolul războinicilor nemiloși și fără scrupule este al USL. Atacul asupra statului de drept, confirmat de Comisia de la Veneția, asupra instituțiilor fundamentale, discursul anti-european care ne-a transformat în exoticii UE, ne-am făcut de râs și am fost puși pe lista de așteptare pentru intrarea în Schenghen, cucerirea a 70% din Parlament făcând din exercițiul democratic o simplă formalitate de salon, situația economică dezastruoasă – toate aceste și multele altele sunt ”cuceriri” USL-iste.
Inocenții politic – în această categorie îi putem pune alături de electoratul sedus și pe politicienii al căror filtru mental nu le permite să vadă pericolul, astfel că, deși cuceritorii sunt printre ei, în haosul care domnește în tabăra cucerită nu se mai aud strigătele celor care au găsit ieșirea. Obsedați de orgolii,
