Grupările maghiare reunite în Consilul Autonom din bazinul Carpatic s-a întâlnit pentru prima oară la Bruxelles şi au cerut respectarea autonomiei comunităţilor lor în Europa.

„Maghiarii rămaşi în afara graniţelor Ungariei după semnarea tratatelor de la sfârşitul celor două războaie mondiale cerem autonomia comunităţilor în care sunt grupaţi şi trăiesc în prezent", se arată în rezoluţia semnată de reprezentanţii Consiliului Naţional Autonom.

Soluţia, mai spun aceştia, constă în crearea unei baze legale pentru garantarea autonomiei cu deplinul respect al graniţelor naţionale. "În acelaşi timp, credem că autonomia comunităţilor maghiare câştigată printr-un process paşnic şi democratic va însemna un pilon de stabilitate în regiune, în timp ce lipsa ei poate avea riscuri serioase pentru securitatea europeană", au spus liderii comunităţilor de maghiari din afara graniţelor Ungariei.

Cetăţeni de mâna a doua

În regiunea noastră, mai arată rezoluţia, membrii comunităţilor noastre tradiţionale au căzut victime ale asimilării agressive ca cetăţeni de mâna a doua, au trăit sub o discriminare constantă şi umilitoare, le-au fost refuzate drepturile lingvistice, precum şi de dreptul la educaţie în limba maternă, iar proprietăţile le-au fost naţionalizate. Ei au devenit ţinta vie a acţiunilor de intimidare a instituţiilor de stat şi ale poliţiei secrete comuniste.

La Consiliul organizat săptămâna aceasta la Bruxelles au fost prezenţi liderii organizaţiilor Consiliilor naţionale din Transilvania - preşedinte vicepreşedintele Parlamentului European, eurodeputatul Laszlo Tokes şi omologii lui din Serbia, Croaţia, Ucraina, Slovacia şi Austria.

Consiliul maghiar autonom al bazinului Carpatic a fost fondat în 2004, la Oradea.