A murit anticomunismul, cum proclamă unii? Dacă e aşa, să-l îngropăm creştineşte. Dar, mai întâi, decesul trebuie constatat. Dacă te uiţi la discuţiile nesfârşite despre muzee şi simboluri, pierzi esenţialul şi chiar crezi că subiectul mai trăieşte doar ca sursă de capital pentru oportunişti. Îmi fac datoria să atrag atenţia forurilor responsabile, comentatorilor şi cititorilor mei că esenţialul încă există. Co-munismul a creat anumite nedreptăţi pe care noi, o socie-ta-te divizată şi condusă de incom-petenţi, nu am reuşit să le închidem. Nu să le reparăm - că dacă un tâlhar îi taie cuiva o mână şi îl bagi pe unul la închisoare şi pe celălalt la spital nu ai reparat situaţia integral (nu poţi lipi mâna la loc), dar ai închis subiectul. Noi nu am făcut nici una, nici alta. Şi au trecut douăzeci de ani.
La ora asta, criza economică a făcut redundantă încercarea de a-i mai compensa în bani pe proprietarii cărora nu li s-au restituit imobilele, deşi există o lege în acest sens. Noroc că restituirea în rural s-a încheiat, de bine, de rău, a durat cu mai bine de zece ani decât ar fi trebuit şi a distrus agricultura, dar e gata. În urban însă, după 20 de ani, jumătate din proprietăţi rămân nerezolvate, circa o sută de mii! Legile contradictorii şi corupţia ne-au adus la această situaţie, nu doar nenorocită pentru proprietari, ci şi pentru economie, unde stabilitatea şi certitudinea proprietăţii sunt baza unei creşteri economice sănătoase.
Nu mai vorbesc că noi nu am atins acest rezultat prost fără să cheltuim, dimpotrivă, am rezolvat 50% cu cheltuieli enorme. Iar acum banii s-au terminat, Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor i s-a luat, prin HG 63, în 30 iunie 2010 capacitatea de a mai emite titluri de despăgubire în numerar (până la 500.000 RON).
Ce înseamnă asta? Că, orice am face de acum înainte, cei care au fost primii au lua
