Doar un sfert din populaţia României foloseşte centrale de apartament, majoritatea fiind racordată la reţeaua publică Cheltuielile pentru plata facturilor la utilităţi reprezintă circa o treime din salariul românilor. Potrivit unui studiu al companiei ISRA Center Marketing Research, cei mai mulţi bani se duc pe aprovizionarea cu alimente şi băuturi - 29,3% din totalul cheltuielilor unei gospodării. De asemenea, plata chiriei reprezintă un efort financiar însemnat pentru locuitorii din mediul urban. Studiul, care analizează situaţia gospodăriilor în ceea ce priveşte utilităţile, arată că într-o lună de iarnă, perioadă considerată de vârf pentru astfel de servicii, plata facturilor pentru utilităţi (gaze, apă, energie electrică, energie termică) reprezintă aproape 36% din venitul net al unei familii. Totodată, 77% din repondenţii la chestionarul ISRA au locuinţa racordată la reţeaua publică de gaze, în timp ce aproape un sfert spun că nu au astfel de utilităţi. Cei cu venituri mici încălzesc apa la aragaz De asemenea, sondajul relevă faptul că gospodăriile din Bucureşti sunt într-o măsură mai mare racordate la reţeaua publică de gaze naturale faţă de restul oraşelor din ţară. Un alt aspect interesant pe care îl scoate în evidenţă studiul se referă la modul de procurare a apei calde. Bucureştenii utilizează reţeaua publică de utilităţi, în timp ce locuitorii celorlalte oraşe folosesc microcentralalele de apartament. "Încălzitorul instant pe gaz este folosit mai mult de respondenţii din oraşele medii pentru a avea apă caldă", spune Alina Dincă, research manager ISRA Center. O categorie însemnată a populaţiei, cei cu venituri sub nouă sute de lei pe gospodărie, declară că foloseşte apa încălzită pe aragaz. Cercetarea evidenţiază că în România principalul tip de încălzire al locuinţei îl reprezintă încă centrala de cartier. Acest mijlioc de încălzire este urmat de mi