Guvernatorul BNR a atras atenţia că pentru un tratament corect al crizei este nevoie mai întâi de un diagnostic corect
Planurile anticriză prezentate de guvern sau de partidele politice nasc din ce în ce mai multe controverse. În timp ce mediul politic propune stimularea consumului, o uşoară relaxare fiscală şi se angajează la cheltuieli mari de la bugetul de stat, mediul economic spune că nu trebuie luate măsuri „la modă”, implementate în alte state europene, fără a pune mai întâi un diagnostic corect situaţiei din România, care are foarte puţine lucruri în comun cu cea din celelalte state europene.
Cel mai recent astfel de mesaj a fost transmis la sfârşitul săptămânii trecute de Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR). „Un tratament eficient porneşte de la un diagnostic corect (. ..) Nerăbdarea de a ne lansa în programe anticriză poate fi mai periculoasă. Este necesar mult profesionalism în reacţia noastră şi a viitorului guvern”, a spus el. El a declarat de asemenea că se aşteaptă la o creştere economică de 3-6% în 2009, contrazicând astfel predicţiile agenţii de rating Moody’s care a anunţat intrarea României în recesiune anul viitor.
Experţii spun că sunt cu totul de acord cu această poziţie şi că măsurile anticriză ar trebui să pornească de la necesităţile economiei româneşti, şi nu de la cele ale statelor europene.
„Şi eu detectez o anumită pripeală în a copia anumite reţete din vestul Europei care nu au legătură cu realităţile din România. Ar trebui, înainte de toate, să vedem care este problema, nu să luăm măsuri care se poartă, care sunt la modă. Noi nu pornim în criză de la o creştere economică de 2-3%, ci de la una de 8%, avem una dintre cele mai mici rate de şomaj din Europa, avem un consum robust... şi lista de diferenţe din România şi statele vestice continuă”, a declarat pentru Gândul Radu Crăciun, direc