Războiul împotriva terorismului creează serioase probleme instituţiilor mass-media. Administraţia americană i-a cerut postului de televiziune CNN să nu mai difuzeze, în direct, imaginile cu Ben Laden şi cu declaraţiile talibanilor preluate de la canalul TV Al-Jazeera, pentru că s-ar putea să conţină mesaje codificate către teroriştii aflaţi în Occident. Conducerea CNN a încercat să se conformeze, fără a prejudicia însă libertatea de informaţie şi independenţa postului (sau încercînd să reducă prejudiciul la minimum): a început să difuzeze doar imagini înregistrate, după ce erau vizionate în prealabil, selectînd doar anumite părţi din declaraţiile talibanilor. Selecţia a rămas, cu alte cuvinte, la dispoziţia editorilor de ştiri. Acum cîteva zile, conducerea BBC din Londra a fost invitată la Guvern pentru a discuta mijloacele prin care poate fi asigurată informarea corectă şi imparţială a cetăţenilor, fără a se face însă propagandă talibanilor sau fundamentaliştilor islamici. Şi în acest caz, era vorba în primul rînd de difuzarea imaginilor cu şi despre talibani. Să reamintim că, spre deosebire de CNN, BBC este o televiziune publică. Guvernul Majestăţii Sale a tratat-o însă ca pe un partener de dialog, n-a încercat să ceară sau să impună ce să difuzeze şi ce nu, deşi situaţia de război împotriva terorismului şi teama de noi atentate i-ar fi permis să invoce un motiv imbatabil - siguranţa naţională. Nu putem şti exact ce anume şi pe ce ton au discutat reprezentanţii guvernamentali cu şefii de la BBC, dar putem avea încredere în comunicatul care spune că a fost vorba de un dialog care să ducă la identificarea, în comun, a celor mai potrivite soluţii. Există aici cîteva semne ale comportamentului democratic care funcţionează în societăţile bazate pe încredere. Nu numai între indivizi, dar şi între instituţii: se porneşte de la premisa că fiecare instituţie vrea (=