Politica europeană de vecinătate, dezbătută luni la Bruxelles, a pus în lumină nemulţumirea Moldovei şi a Ucrainei pentru faptul că Executivul european evită discuţiile pe tema

Politica europeană de vecinătate, dezbătută luni la Bruxelles, a pus în lumină nemulţumirea Moldovei şi a Ucrainei pentru faptul că Executivul european evită discuţiile pe tema aderării.

Cei 27 de membri ai blocului comunitar şi cele 16 ţări vecine s-au întâlnit pentru prima dată în această formulă. Chişinăul este nemulţumit de faptul că, deşi a declarat integrarea europeană drept prioritate a politicii sale, Bruxelles-ul ignoră iniţiativa, relatează Reuters.

Ministrul moldovean de externe, Andrei Stratan (foto), consideră că este important ca statele vecine UE să beneficieze de integrare economică şi comercială, să aibă acces pe piaţa comunitară şi un regim de vize liberalizat gradual.

El a subliniat însă că "un element care ar duce la apropierea statelor vecine de UE ar fi oferirea unor perspective clare de integrare ţărilor care şi-au stabilit acest obiectiv". "Avem motive de optimism şi susţinere pentru a lucra în continuare. În câteva luni vom obţine un răspuns concret", a declarat adjunctul său, Valeriu Ostalep.

"Relaţiile bilaterale", preferate "politicii de vecinătate"

Ambasadorul Ucrainei la UE, Roman Shpek, a declarat că politica de vecinătate a blocului "nu poate fi acceptată ca bază pentru relaţiile UE- Ucraina". "Nu putem lucra decât plecând de la premisa că Ucraina rămâne o parte integrantă a Europei unite", a spus el, precizând că Ucraina doreşte să devină membră cu drepturi depline.

Ministrul de externe al Ucrainei nu a participat la conferinţă, absenţa fiind interpretată de diplomaţii europeni drept un gest semnificativ. Shpek a spus că Ucraina ar prefera "relaţii bilaterale" cu UE decât "politică de vecinătate".

Amb