O clujeancă stabilită în Israel povesteşte teroarea prin care trece cu familia de când au început bombardamentele. Alarmele antiaeriene sună zi şi noapte, iar oamenii au 45 de secunde pentru a se adăposti. Fiica ei este bolnavă, dar îi e frică să iasă din casă pentru a o duce la medic.

Femeia, care locuieşte în Ashdod, localitate aflată la mai puţin de 40 de kilometri de Fâşia Gaza, povesteşte cum viaţa liniştită a oraşului a fost dată peste cap de tirurile de rachete. Oamenii sunt speriaţi, iar traiul lor este marcat de alarmele antiaeriene care sună ziua şi noaptea, ei având 45 de secunde pentru a se adăposti.

Ramona a emigrat în Israel în anul 1999, prin căsătorie, stabilindu-se împreună cu soţul ei, Tibi, de asemenea clujean, dar care era plecat din ţară de mai mulţi ani, în oraşul Ashdod.

El lucrează la Tel Aviv, ea a lucrat ca profesoară de engleză la un liceu din Ashdod, dar acum este casnică, iar amândoi îşi cresc fetiţa care este la şcoală în clasa întâi.

Ramona nu şi-a imaginat niciodată că va ajunge să trăiască într-un război continuu şi că va trebui să îşi crească fata printre explozii şi alarme.

"Scriu cu greu, îmi tremură mâinile, tocmai ne-am întors în apartament după o nouă alarmă antiaeriană, nici nu mai ştiu a câta din ziua de azi…Am hotărât să vin în România cu fiica noastră, Maya, pentru siguranţa noastră şi pentru sănătatea noastră mintală", a povestit Ramona pentru MEDIAFAX.

Familia Ramonei locuieşte la etajul al şaselea al unui bloc cu şapte etaje, iar în caz de alarmă antiaeriană are la dispoziţie 45 de secunde să se adăpostească.

"Noi locuim la etajul al şaselea într-un bloc de şapte etaje şi nu avem o cameră securizată în apartament, aşa cum au blocurile mai noi, aşa că noi trebuie să ieşim în casa scărilor şi este recomandat să mai coborâm un etaj. Cu cât te afli mai spre mijlocul unei clădiri,