Ati auzit de Torsten Krol? Greu de crezut. Numele sau a intrat foarte recent in atentia criticilor si a publicului, gratie unui roman (Callisto) care, atentie!, a fost publicat simultan, in tiraje mari, in Statele Unite, Franta, Germania si Italia. Adunate - au dat un tiraj urias.
Iar efectul de avalansa continua: drepturile de traducere au fost deja achizitionate in alte 14 tari. Pentru un scriitor fara opera anterioara notabila (a mai scris un roman, Dolphin People, care nu a lasat nicio urma), trebuie sa recunoastem ca situatia este cel putin bizara. Asta daca nu luam in seama imprejurarea ca un serviciu de marketing, istet si lipsit de scrupule, ar fi putut sa-si bage coada publicitara, intocmai si la timp, in toata aceasta istorie literara.
Nimeni nu l-a vazut pe acest individ cu nume de priculici, iar despre el se zice ca este un incommunicado care sade tupilat nu pe vreun stei de stanca din fiordurile Septentrionului, ci undeva in desertul australian (dupa unii), sau in Noua Zeelanda (dupa altii). Cel mai probabil, zic, in sfarsit, cei dintr-o a treia categorie, e un scriitor anglo-saxon notabil care semneaza cu pseudonim. Sigur e doar faptul ca ne aflam in fata unui personaj cu experienta a scrisului si cu talent vulcanic. Are
"vitalitatea malitioasa a lui Mark Twain, cautatura taioasa a lui Salinger, anvergura lui Pynchon". Cam asa i-a crosetat prezentarea agentul sau literar, si asa s-au trezit toti criticii, in siajul amintitei caracterizari, ca il califica: cladit, adica, din tot ce trebuie ca sa narcotizeze publicul si sa forteze mana oricarui editor dispus sa tipareasca pe nevazute. Pana sa ajungem la stil, la viziune si la univers romanesc, sa ne multumim cu o comparatie de situare in genul proxim mult mai la indemana: Odell Deefus, personajul principal al romanului, este un malai-mare caruia i se intampla toate mizeriile posibi
