După ce a agăţat uneltele de geolog în cui, Vrăşmaş s-a dedicat scrisului şi cercetării istoriei şi folclorului ţinutului pe care îl numeşte cu mândrie Ţara Bârgaielor.

A plecat de la 12 ani din satul natal tocmai în capitală şi s-a întors după 50 de ani pentru a trăi şi a scrie în locurile unde are rădăcinile. Spune că a plecat în Bucureşti la studii la îndemnul unui dascăl celebru: scriitorul Radu Petrescu, care i-a marcat destinul. Petrescu, un important prozator din aşa numita Şcoală de la Târgovişte şi unul dintre precursorii postmodernismului a predat timp de doi ani la şcoala din Prundul Bârgăului, care acum îi poartă numele. Deşi dascălul său l-a influenţat enorm Nicolae Vrăşmaş îşi va amâna pasiunea pentru scris timp de 50 de ani, preferând să urmeze geologia, un domeniu mai pragmatic A bătut munţii României zeci de ani, a scris studii de geologie şi despre activitatea sa a relatat episodic presa vremii. A păstrat frânturi din articolele şi reportajele despe munca sa de geolog din ziarele din Suceava până în Harghita, dar şi dntr-o carte de călătorii apărută în 1973 unde îi este dedicat un capitol intitulat „altfel de călătorii spre centrul pământului". Dintre toate peregrinările sale geologice, prospecţiunile din Munţii Călimani i-au rămas cele mai aproape de suflet. Este convins că ar fi găsit filoane de aur într-o galerie între Colibiţa şi Domnişoara, însă după ani de muncă,cercetările nu s-au finalizat, iar galeria a fost abandonată după 1989." În zona aceea au mai existat cercetări sporadice făcute de austrieci, şi ulterior în 1949, au fost şi multe legende ale locului. Este un loc în care cercetările ar trebui redeschise", este convins cercetătorul. S-a reaşezat în Bârgău după 50 de ani A renunţat la geologie în 2000 când s-a pensionat şi a revenit definitiv în ţinuturile natale pentru a se dedica scrisului şi gazetăriei. Pasiunea pentru descop