Lupta care se dadea intre Alger Hiss si Whittaker Chambers a fascinat America, a dat nastere uneia dintre acele cauze celebre ce nu contenesc sa bantuie memoria colectiva.

Cum scria filosoful Sidney Hook in indispensabila sa carte de memorii: „Nu se poate scrie in chip adecvat o istorie intelectuala si politica a Statelor Unite in al treilea sfert al secolului douazeci fara o referinta detaliata la cazul lui Whittaker Chambers. Marturia sa a distrus cariera publica a lui Alger Hiss si a creat rupturi in miscarile liberale si radicale americane care inca nu s-au vindecat. ... Comportamentul lui Chambers a fost cel al unui idealist romantic care si-a transferat devotamentul pentru o schema seculara de totala izbavire sociala catre o forma mai traditional religioasa de salvare personala.” (v. Sidney Hook, Out of Step: An Unquiet Life in the 20th Century (New York: Harper&Row, 1987), p. 275). Citiţi mai mult: Apostazie si salvare: Marturia lui Whittaker Chambers (I) - VOCILE DREPTEI

Probele materiale ale tradarii lui Hiss vor decide condamnarea acestuia la cinci ani de inchisoare pentru sperjur, dar nu-i vor convinge pe partizanii sai asupra culpabilitatii sale reale. Asemeni cazului Rosenberg, procesul lui Alger Hiss va fi utilizat propagandistic de catre neobositii experti ai stalinismului dintotdeauna. Ei vor incerca sa acrediteze ideea unei inscenari impotriva „inocentului” Hiss si nu vor sovai sa recurga la cele mai sordide calomnii impotriva lui Chambers. Acesta din urma, resemnat cu soarta sa, se va consacra scrisului, oferind ca rezultat unul dintre documentele capitale ale literaturii antitotalitare a secolului al XX-lea, lucrarea autobiografica intitulata Witness (Martor) (v. Whittaker Chambers, Witness, Washington, DC: Regnery Gateway, 1980; editia originala a aparut in 1952 la celebra editura Random House). Este vorba de o rascolitoare confesiune, d