*Cele mai "dure" cerinţe de până acum au fost implementarea legilor salarizării, a pensiilor şi a responsabilităţii fiscale precum şi reducerea treptată a deficitului bugetar, de la 7,3% din PIB în 2009 la 5,9% în 2010 şi la cel mult 3% în 2011.
România are toate şansele să primescă cele două tranşe de la FMI, de 2,3 miliarde de euro, deblocate de ieşirea din anul electoral 2009 şi de adoptarea bugetului pe anul în curs. Condiţiile în care Fondul va acorda statului şi BNR miliardele de euro vor fi însă, cel mai probabil, schimbate.
Întrebat care ar putea fi aceste modificări, şeful misiunii FMI la Bucureşti (care are loc în perioada 20-27 ianuarie), Jeffrey Franks, a răspuns evaziv. "Nu sunt iniţiative radicale, dar continuăm să evaluăm care sunt nevoile şi care sunt mijloacele prin care putea rezolva acele nevoi. Ne uităm la implementarea şi modificarea unor măsuri, dacă sunt necesare, dar ne uităm totodată şi în zonele în care s-a înregistrat progres", a spus el, precizând că acest lucru "nu înseamnă că vom modifica neapărat ţintele".
La rândul său, cel care a deschis pentru prima dată acest subiect, ministrul de Finanţe Sebastian Vlădescu, s-a mulţumit să precizeze, după ce a declarat public că a primit o scrisoare de la Fond în care se vorbeşte despre noi măsuri în acordul de aproape 20 de miliarde de euro, doar că nu face public conţinutul scrisorii, deoarece discuţiile asupra ei încă nu s-au finalizat.
Printre cele mai importante măsuri impuse de Fond se numără respectarea unui deficit bugetar de cel mult 5,9% din PIB, respectiv interdicţia statului de a cheltui cu 5,9% mai mult decât produce economia. Nivelul deficitului bugetar pentru anul în curs a fost stabilit în toamna anului trecut de către Guvernul de atunci, sub atenta observaţie a FMI, care a fost de acord şi ca bugetul pe 2010 să fie construit pornind de la o estimare d