Spicele aurii unduiesc în holde. Roada brazdei se îngemănează cu varza, cu mazărea, dar și cu viezurele ori mînzul. Vești bune și încurajatoare sosesc necontenit de pe cuprinsul patriei, precum albinele cele harnice care-și aduc prinosul de recunoștință stupului protector! În sfîrșit, Uniunea Scriitorilor s-a primenit, s-a spălat pe ochi, și-a luat hainele de duminică și a purces la un drum nou, peste haturi.
Schimbarea statutului, îndelung așteptată de truditorii condeiului, răspunde pe deplin doleanțelor exprimate de popor. Ce dorințe? Păi, un număr nelimitat de mandate pentru fiul națiunii, o protecție sporită – totuși principială, justă – a instituției, toate, îngemănate, promit un viitor luminos scumpei noastre bresle. Păi, nu mai puteam trăi, munci și iubi dacă nu-l lăsam pe președintele nostru să catindeze a treia oară. Nu mai puteam respira, munci și iubi colectiv de răul viperelor încălzite la sîn, de frica dușmanilor. "Reacțiunea a prins iar la limbă. Ca un strigoi în întunerec, ea stă la pîndă ascuțindu-și ghearele și așteptînd momentul oportun pentru poftele ei antinaționale… Națiune, fii deșteaptă!"
Noul statut înfierează cu mînie orice atac la adresa USR. Cine mai îndrăznește să critice breasla, reprezentată de cei mai iubiți fii ai ei, va avea de-a face cu însuși statutul. Ai dat în Manolescu? Ai atentat la fabrici și uzine! Ai întrebat de Casa Monteoru? Ai primit un picior în fund! Ai ridicat glăsciorul viperin să numeri banii, acțiunile? Ai belit-o, Mussolini! Plictisită, breasla votează orbește cel mai antidemocratic statut scriitoricesc. "Și noi dormim, domnule!"
Publicat în Cațavencii, nr. 11 (89) 2013
Spicele aurii unduiesc în holde. Roada brazdei se îngemănează cu varza, cu mazărea, dar și cu viezurele ori mînzul. Vești bune și încurajatoare sosesc necontenit de pe cuprinsul patriei, precum albinele cele harni