După falimentul Lehman Brothers şi prăbuşirea pieţelor financiare în 2008, Ungaria a fost prima ţară europeană care a trebuit salvată de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

Politica bugetară strânsă şi măsurile de austeritate au aşezat Ungaria pe calea către o redresare solidă. Asta până la victoria zdrobitoare a FIDESZ în alegerile din 2010 şi instalarea guvernului Viktor Orban.

Orban nu s-a mulţumit să limiteze libertatea de expresie şi să modifice Constituţia într-o manieră care ridică serioase dubii asupra caracterului democratic al Ungariei, inclusive prin limitarea independenţei Justiţiei, dar s-a amestecat şi în economie luând măsuri controversate care au nemulţumit pieţele.

Adversar al capitalismului, Orban a naţionalizat fondul de pensii şi a impus o taxă "de criză" asupra băncilor, care nu ajută cu nimic piaţa financiară a Ungariei dar îi face supără pe investitori.

Cea mai gravă lovitură dată de Viktor Orban economiei ungare s-a produs însă la 1 ianuarie, când a intrat în vigoare o lege care îi permite guvernului să modifice dimensiunea şi componenţa Comitetului de Politică Monetară, care printre altele, are în sarcină stabilirea ratei dobânzii, şi permitea fuziunea băncii cu o agenţie de reglementare, ceea ce ar reduce de facto puterea guvernatorului băncii centrale.

Cu o astfel de lege care permite Executivului să se amestece în politica monetară şi reduce vocea guvernatorului la una oarecare în Consiliul de Administraţie, independenţa Băncii Naţionale a Ungariei a fost anulată.

În acest punct a intervenit Comisia Europeană care a cerut Budapestei să modifice legea dacă doreşte să mai primească vreun ban de la UE şi FMI.

Datoria Ungariei se ridică la 80% din PIB şi numai anul acesta trebuie să achite sau să rostogolească peste patru miliarde de euro din datoriile precedente.

Cum ratingul Ungarie