În perioada iunie-noiembrie 2008, Muzeul Naţional de Artă al României găzduieşte, în sălile dedicate expunerii de arte grafice ale Ga-leriei de Artă Europeană, expoziţia Grigorescu şi pictorii-gravori ai Şcolii de la Barbizon. Acest nou proiect al Cabinetului de Desene şi Gravuri (din cadrul MNAR) propune 50 de lucrări: opt desene semnate de Grigorescu şi 42 de gravuri, litografii sau clişee pe sticlă, aparţinînd unor maeştri francezi reprezentativi în cadrul Şcolii de la Barbizon, a căror creaţie l-a influenţat pe artistul român. Dintre aceştia îi amintim pe Corot, Daubigny, Alexandre-Gabriel Decamps, Diaz de la Peña, François-Louis Français, Paul Huet, Jean-François Millet, Charles Jacque sau Théodore Rousseau. Grigorescu a ajuns în Franţa spre sfîrşitul perioadei de glorie a Şcolii, în 1862, cînd „barbizoniştii“ aveau deja un statut, iar oficialităţile începeau să le recunoască meritele şi să le cumpere lucrările. Pictorul român a asimilat în această perioadă ceea ce corespundea idealurilor şi pregătirii sale anterioare: redarea cît mai fidelă şi autentică a naturii. „Stabilimentele“ realiste ale Barbizonului au deschis pentru tînărul Grigorescu drumul spre desenul impresionist pe care avea să şi-l însuşească mai tîrziu şi pe care l-a adus, prin forţa modelului pe care l-a constituit, în România sfîrşitului de secol. După cum aflăm din comunicatul de presă al MNAR, pentru expoziţia menţionată au fost alese lucrări ale artiştilor francezi care trimit prin subiect şi efecte tehnice la desenul practicat de maestrul român. Selecţia a fost făcută dintr-un bogat patrimoniu de desen grigorescian şi gravură franceză din colecţiile muzeului. Cele mai multe lucrări ale artiştilor francezi au fost achiziţionate de doctorul Ion Cantacuzino (1863-1934) la Paris, pe parcursul unei lungi perioade, începînd încă din anii studiilor şi pînă în preajma Primului Război Mondi