Moneda naţională a beneficiat ieri de menţinerea aversiunii faţă de risc la cote scăzute, pieţele internaţionale digerând încă decizia ţărilor din zona euro de a majora fondurile Mecanismului de salvare financiară, ceea ce nu a făcut necesară intervenţia BNR în piaţă.
Cursul euro a coborât uşor, de la 4,3791 la 4,3786 lei, pe o piaţă unde deschiderea s-a realizat la 4,3830 – 4,3850. Apariţia unor ordine de vânzare de valută, pe o piaţă cu volume reduse de tranzacţionare, a coborât euro la 4,3780 – 4,38 lei, la ora 14:00 cotaţiile revenind peste pragul de 4,38 lei, ca un răspuns al pieţei la anunţul privind deblocarea fondurilor destinate primăriilor conduse de membrii ai coaliţiei de guvernământ. Reamintim că vineri BCE a anunţat o medie de 4,3820 lei.
Este de aşteptat ca orice măsură populistă luată în această perioadă pre-electorală va avea ca efect presiuni asupra cursului de schimb. În astfel situaţii BNR va fi nevoită să apră în piaţă pentru a bloca depăşirea pragului de 4,4 lei, beneficiind de suportul rezervelor sale valutare, care au crescut luna trecută de la 33,387 miliarde la 34,604 miliarde euro.
Dolarul american a scăzut de la 3,2805 la 3,28 lei, însă francul elveţian a urcat de la 3,6346 la 3,6354 lei.
Monedele din regiune erau la fel de stabile ca şi leul, cu o uşoară tendinţă de apreciere, euro fluctuând între 4,136 şi 4,144 zloţi, respectiv între 293,1 şi 294,6 forinţi.
Chiar dacă rata şomajului din zona euro a crescut în februarie la 10,8%, un nou record istoric al ultimilor 15 ani, conform Eurostat, perechea euro/dolar s-a menţinut peste pragul de 1,33, ea fluctuând într-un culoar îngust, 1,3333 – 1,3380 dolari. Investitorii se aflau sub influenţa deciziei statelor din zona euro de a majora la 800 de miliarde de euro „scutul” care să apere ţările cu probleme în privinţa deficitelor publice. Analiştii cred însă că fondu
