Prin provincie se înţelege un spaţiu geografic şi o lume socială distanţată – şi prin aceasta, diferită – de metropolă. Distanţarea îi conferă specificitate şi, trebuie să recunoaştem, un farmec atractiv, pentru că oferă un mod cultural de locuire avantajos, dar şi, în unele privinţe, frustrant. Pentru a nu fi aşa, istoria este de neînlocuit. Într-adevăr, istoriile locale nu sunt bagatele provinciale, aşa cum îşi titrează cu modestiedr. Mihai Ardelean şi Dorin-Adrian Suciu „broşura“ editată la Târgu Mureş. Mai mult, Ardealul este o provincie în sens larg, ce se legiti­mează printr-un trecut care a plămădit din comunităţile trăitoare acolo de secole, un aliaj etnic „sui-generis“. Pe plan valoric, această provincie nu este provincială, mai ales pentru că aici se află realităţi etnice care nu apar niciunde la noi în ţară, iar multiculturalitatea este la ea acasă. Autorii volumului: BROŞURĂ DESPRE ISTORII LOCALE & BAGATELE PROVIN­CIALE sunt neobosiţi intelectuali care au aruncat, nu de puţine ori, „năvodul“ literaturii peste interferenţa psihoculturală a etniilor din arealul mureşan. Pe lângă un prim text semnat de Ioan Suciu-Moişa şi Mihai Ardelean, sumarul volumului mai cuprinde: • Două variante locale ale baladei Mioriţa şi nuanţele pe care acestea le imprimă „mioritismului“ (Eugeniu Nistor) • O poveste de dragoste transilvăneană (Dub Vasile) • Triumful unui gând neterminat, aici şi acum (Mihai Ardelean) • O prerogativă asumată a bisericii greco-catolice; românismul din Ardeal (Dorin Suciu) • Profilul dimensional de personalitate al intelectualului târgumure­şan cu preocupări umaniste (Cosmin Popa, Gabriela Buicu) • Economia oraşului Târgu Mureş în timpul administraţiei horthyste: 30 august 1940–23 august 1944 (Vasile Publicitate Şandor). Fiind siguri că cititorii noştri sunt interesaţi de istoria medicală a Transilvaniei, le vom oferi eveni­men­tele ca