Parlamentul European a votat miercuri pachetul de legi privind guvernanţa economică. Cele mai importante obiective ale pachetului de legi se referă la un control mai strict şi timpuriu al datoriilor fiecărui stat membru, obligă ţările UE să intervină dacă apar dezechilibre bugetare şi să raporteze corect statisticile naţionale.
Pachetul de şase acte legislative, aflat în dezbaterea Bruxelles-ului de aproape un an, şi negociat intens între Comisie, Parlament şi Consiliu, a întrunit acordul celor trei părţi de-abia acum o săptămână. Documentul prevede aceleaşi ţinte bugetare pentru statele UE: deficit bugetar de cel mult 3 la sută din Produsul Intern Brut şi un nivel al datoriei maxim de 60 la sută din PIB.
De această dată, ţările care încalcă regulile vor putea fi însă sancţionate. Un nou sistem de vot nu le va mai permite miniştrilor de Finanţe să blocheze astfel de avertismente în Consiliul European, aşa cum s-a întâmplat. În cazul în care Comisia Europeană consideră că există pericol de derapaj într-un stat membru şi cere pornirea procedurilor de control şi sancţionare, Consiliul nu se poate opune decât cu majoritate de voturi. În cest caz, Consiliul trebuie să-şi explice public decizia. Această prevedere urmăreşte ca niciun stat să nu poată fi protejat, prin aranjamente de culise. Parlamentul European a câştigat dreptul de a audia public miniştrii de Finanţe ai statelor care au primit un avertisment, în ciuda opoziţiei statelor membre.
Euroaleşii au mai cerut ca nu doar statele care au deficit să fie avertizate, ci şi cele cu surplusuri de cont curent, care ar putea genera şi ele dezechilibre economice. Inclusiv ţărilor precum Germania şi Olanda li se va putea cere să facă reforme. Pachetul celor şase legi va ajunge la vot la primul Consiliu economic, programat pe 4 octombrie. Dacă ţintele expuse în acest pachet sunt valabile pentru to