Unul dintre obiectivele urmarite de Noul Cod de Procedura Civila (NCPC) este acela de a imprima eficienta principiului celeritatii procesului civil. In acest sens, legiuitorul a pastrat mijloace si proceduri judiciare reglementate in actuala legislatie pe care le-a modificat, dar a introdus si institutii si reguli noi, toate acestea cu scopul de a eficientiza actul de justitie. Astfel de modificari vor avea, pe langa rolul de a conduce, cel putin la nivel teoretic, la reducerea timpului de solutionare a cauzelor si un efect pozitiv asupra mediului de afaceri, in sensul reducerii costurilor suportate de justitiabili.

Una dintre cele mai importante modificari aduse de NCPC este resistematizarea procesului civil de o maniera care sa asigure celeritatea procedurilor si o responsabilizare sporita a tuturor participantilor.

NCPC imparte procesul in trei mari etape: etapa scrisa, cercetarea procesului si dezbaterile in fond. Etapa scrisa este gandita ca o procedura rapida in care judecatorul verifica daca inscrisurile si cererile depuse de parti indeplinesc cerintele de forma impuse de lege, se asigura de remedierea eventualelor lipsuri si asigura efectuarea procedurii de comunicare inainte de stabilirea primului termen. Este de presupus ca aceasta noua procedura va reduce durata totala a procesului, avand in vedere ca, in baza actualelor norme procedurale, etapa in care se asigura indeplinirea cerintelor de forma ale actelor de procedura depuse si comunicarea acestora catre parti cunoaste foarte adesea numeroase amanari. Etapa cercetarii procesului consta in administrarea probelor si se realizeaza, ca regula, in camera de consiliu, fara prezenta publicului. Etapa dezbaterilor asupra fondului cauzei se rezuma practic la un singur termen de judecata (ultimul) care se va desfasura, ca regula, in sedinta publica. Aceasta etapa este finalizata cu deliberar