Conducătorii ţărilor membre ale Uniunii Europene, reuniţi la Bruxelles, au stabilit aseară termenii unei înţelegeri cu Cehia, care ceruse o derogare de la Carta drepturilor fundamentale pentru a aproba ratificarea Tratatului de la Lisabona.
Premierul ceh Jan Fischer, prezent la Bruxelles, a declarat că preşedintele Vaclav Klaus, un eurosceptic declarat, este mulţumit de hotărârea membrilor UE cu privire la derogarea acordată Cehiei. Şeful statului ceh se temea că fără derogarea acordată de UE, mii de cetăţeni de etnie germană, care au fost expulzaţi din Cehoslovacia după terminarea celui de-al doilea război mondial, s-ar fi putut întoarce în ţară pentru a-şi revendica proprietăţile.
Bătălia pentru preşedinţia UE
Reprezentantul preşedinţiei suedeze a Uniunii Europene, premierul Fredrik Reinfeld, a apreciat că "drumul spre ratificare este încă deschis".
Derogarea acordată Cehiei nu este ultimul obstacol în calea ratificării tratatului de către Cehia. Săptămâna viitoare, Curtea Constituţională de la Praga va comunica dacă acordul de la Lisabona este în conformitate cu legea fundamentală cehă.
În aceste condiţii, participanţii la summitul din capitala Belgiei pot trece la următorul punct de pe programul de lucru, şi anume stabilirea viitorului preşedinte al Uniunii europene, funcţie înfiinţată de Tratatul de la Lisabona. Favoriţii pentru acest post sunt fostul prim-ministru britanic Tony Blair şi premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker.
Ieri, actualul şef al Executivului britanic, Gordon Brown, şi-a exprimat din nou sprijinul pentru predecesorul său, în timp ce cotidianul The Times a dezvăluit că Blair este interesat de o slujbă prin care să-şi poată aduce aportul în dezvoltarea imaginii internaţionale a uniunii continentale. Potrivit unor apropiaţi ai săi, Tony Blair ar fi spus că va urmări c
