Dacă „reţeaua Voicu" este transpartinică şi neutră din punct de vedere politic şi dacă este expresia unui soi de „rău românesc" colectiv, a unei „tumori naţionale" care îngăduie astfel de excrescenţe maligne, atunci Cătălin Voicu este un bun de patrimoniu naţional.

Nici n-au apucat colegii de la HotNews să epuizeze rezerva de înregistrări cu senatorul PSD Cătălin Voicu, că au şi apărut nuanţele şi nuanţatorii aferenţi, relativizatorii de serviciu şi generalizatorii cu perspectivă istorică şi oftaturi sapienţiale. Totul, pentru a escamota un adevăr simplu: un senator al Partidului Social Democrat, propus pentru preluarea Ministerului de Interne, se află în centrul unei reţele criminale formate din oameni politici, oameni de afaceri, magistraţi şi ofiţeri ai instituţiilor de aplicare a legii, care ocupă funcţii înalte în stat şi care s-au asociat pentru a exploata şi eluda legile statului pentru a obţine avantaje personale. Altfel spus, corupţie în forma ei cea mai pură şi mai puţin controversată, practicată de un membru important al PSD.

Fiind greu de contestat fără a risca oprobriul public, nimeni nu îndrăzneşte, desigur, să o facă în mod direct. În schimb, se recurge la metode indirecte care încearcă să dilueze adevărul până la proverbiala apă de ploaie. Una dintre ele este bagatelizarea dezvăluirilor. „În fond - suntem întrebaţi - ce e nou în toată povestea asta? Au nu se ştia că ţara este dominată de o mafie economico-politică imună la constrângerile legii, căci înfloreşte la umbra Justiţiei şi serviciilor de informaţii? Numai naivii şi proştii se pot arăta revoltaţi de aceste aşa-zise dezvăluiri. Au nu am scris noi încă din anii '90 despre Cupola mafiotă care s-a creat şi a prosperat sub înaltul patronaj al autorităţilor postdecembriste, de unde şi formula «regimul Iliescu»? Deci nimic nou, mult zgomot pentru nimic." Adevărul este din nou