"Visul sau Damen-Vals". Regia: Irina Popescu Boieru. Distributia: Monica Bordeianu (Silvia), Haruna Condurache (Melania) In cea mai mare parte, monologul Silviei (in interpretarea magistrala a actritei Monica Bordeianu), frustrata din cauza unei vieti lipsite de finalitate, pe care munca injositoare si datoria fata de sora bolnava incurabil o retin de la a alege drumul fara intoarcere, sustine in intregime textul dramatic al lui Dumitru Radu Popescu. Visul sau Damen-Vals, in stagiunea curenta in scena la sala Studio a Teatrului National din Iasi, e o piesa scurta, foarte tensionata, cu o incarcatura emotionala puternica. Meditatii la limita pe marginea unor teme precum viata, moartea, esecul, fericirea razbat din textul deosebit de sugestiv al lui Dumitru Radu Popescu. Ca o rafuiala continua cu balul de adolescenta, cind printul Filip evita sa o invite la dans, cu propria mama din mormint, care le invidia fetelor somnul, cu doctorii care mint, cu ceilalti oameni care nu sint decit niste nemernici, cu propriile asteptari, cu sperantele desarte, cu regretele trecutului, cu moartea atit de invocata si pentru care se crede pregatita, doar ceilalti o impiedica sa ia calea prin care "fata se va preschimba in pasare" (in toate mitologiile pasarile simbolizeaza sufletul care trece in alta lume), se deruleaza acest monolog - o spirala ce ajunge in acelasi punct de unde a plecat, dar dupa ce parcurge un lung traseu al umilintei. Leit-motivul albului insoteste valsul trist, nedansat, un vis care se tese asemeni unei pinze de paianjen, prin ochiurile careia intra si ies in ritm sacadat cuvintele: exista o floare in Mexic care isi schimba culoarea de citeva ori pe zi, dar numai noaptea, atunci cind e alba, are miros; ninge alb; Silvia e pura. Doar cind Silvia afla de moartea Melaniei, abia cind cu adevarat "eroina" noastra ramine iremediabil singura, dincolo de umbrele trecutului