La Arhive, sunt documente preţioase, între care un act vechi de peste 500 de ani. Păzit cu străşnicie de către jandarmi, sediul Serviciului Judeţean Brăila al Arhivelor Naţionale administrează un munte de documente - tezaurul urbei de la eliberarea de sub turci încoace.
În cele aproape şase decenii de existenţă, Arhivele au reuşit să adune cinci kilometri de documente, acte ce cuprind în ele istoria ultimelor două secole.
Sunt documente unice, fără de care n-am cunoaşte adevărata istorie a Brăilei. Instituţia deţine un hrisov de la Bogdan al III-lea cel Chior, fiul lui Ştefan cel Mare, din 1505, dar şi prima Biblie românească, de la 1688.
Aici sunt documente despre magnaţii şi răufăcătorii Brăilei, despre Maria Filotti, Sandu-Aldea, Mihai Eminescu şi Nedelcu Chercea. Prima hartă a Brăilei şi primele acte oficiale se află la Arhive.
Tot aici se află „condicuţa" întocmită de Poliţie pentru femeile de moravuri uşoare. La 1900, în evidenţele Primăriei se aflau peste 100 de prostituate.
Arhiviştii au salvat mii de documente
„Avem în colecţii un bogat material documentar - 2.500 de vederi şi poze şi peste 10.000 de cărţi. Multe din ele ne-au fost donate, altele au fost achiziţionate, iar altele salvate de noi, în ultimul moment", ne-a spus Giani Oltianu, şeful Serviciului Judeţean Brăila al Arhivelor Naţionale (SJAN).
Actele fostei judecătorii, ale poliţiei, primăriei şi prefecturii, se află la Arhive. Puţini ştiu, însă, că instituţia preia şi documente mai noi, cum ar fi cele ale teatrului, Căpităniei, fostelor CAP-uri şi IAS-uri sau ale Combinatului.
Cei câţiva angajaţi ai Arhivelor trebuie să ordoneze, să inventarieze şi să clasifice mii şi mii de acte, în condiţiile în care dispun de un buget sărac. Totdată, ei popularizează tezaurul documentar al Brăilei, prin expoziţii şi lucrări tipărite.
„Numai anul trecut, am in
