Gardul se defineşte ca o împrejmuire din lemn, metal, zidărie sau alt material a unei incinte, cu rol de locuinţă ori spaţiu de lucru, sau a unui teren. În principal, acesta se construieşte la limita de proprietate.

Aspectul gardului nu este o chestiune indiferentă. Pentru locuinţele noi, dar şi pentru cele vechi, forma şi caracteristicile sale se stabilesc prin norme urbanistice destul de restrictive pentru unele zone. Urbaniştii au în vedere mai multe aspecte: să fie estetic, să se armonizeze cu construcţiile (şi gardurile) adiacente, să se încadreze „liniştit" în zonă. În general, regimul de înălţime şi materialul din care se execută gardul se stabilesc prin Certificatul de Urbanism şi Autorizaţia de Construcţie eliberate de Primărie.

Necesităţi

În primul rând, gardul trebuie să fie funcţional, ales astfel încât animalele din curte să nu poată ieşi. Apoi, e bine ca incinta, cu precădere cele mici (sub 1000 mp), să fie aerisită şi însorită, plantele dezvoltându-se astfel mai bine. Funcţionalitatea gardului este definită şi de accese: poarta pentru maşină şi cea pietonală. Un alt detaliu care ţine de funcţionalitate este amplasarea cutiei poştale, a soneriei, a interfonului sau a videofonului. Acestea trebuie gândite şi amplasate odată cu ansamblul. Nu în ultimul rând, închiderea centralizată face şi ea parte din ceea ce se numeşte funcţionalitate.

Încuietorile sunt achiziţionate de cele mai multe ori de către client, care e bine să cunoască unele probleme de detaliu ce pot apărea în timp. Trebuie să avem în vedere că broaştele sunt expuse la condiţii vitrege, putând rugini sau îngheţa. Este deci preferabil să fie din alamă şi unse cu uleiuri rezistente la îngheţ.

Cutia poştală a devenit în ultima vreme mult mai impozantă datorită volumului de corespondenţă în creştere (presă şi pliante ale marilor magazine). Aceasta trebuie poziţionată