Făceam aluzie în articolul din numărul trecut la un soi de „iletrism sociologic“, constatînd că există o anumită nepricepere în „citirea“ datelor sociologice, nu de către publicul larg, ci de către potenţialii beneficiari şi comentatori publici. Aveam în vedere şi faptul că instituţiile statului ar avea tot interesul să utilizeze astfel de analize complexe, de importanţă pentru ţară. Credeam că avem o problemă epistemologico-hermeneutică gravă pe care patriotismul meu funciar se vedea obligat să o supună atenţiei publice. Mă scuzaţi, iar am fost naiv! N-avem nici o problemă, lucrurile sînt mult mai simple. Un studiu oficial, care mi-a căzut întîmplător în mînă, m-a convins că, încă o dată, bat cîmpii. Este simplu, clar şi nu pune nici o problemă de interpretare. Vă aduc şi dumneavoastră la cunoştinţă doar un capitol al său, referitor la o chestiune despre care, tot întîmplător, mai ştiu şi eu cîte ceva.

Primul paragraf ne lămureşte despre ce este vorba:

„Scopul studiului este acela de a descrie afacerile producătorilor de produse agroalimentare tradiţionale, comercializate la Tîrgul Ţăranului Român. (…) Studiul de faţă descrie afacerile producătorilor de produse tradiţionale, prezenţi la Tîrgul Ţăranului Român.“

Pentru a atinge acest scop, s-a folosit interviul, iar pentru interpretarea datelor interviului s-a procedat în modul următor:

„Pentru analiza datelor s-au utilizat metode de gîndire critică: analiza argumentului, explicarea, evaluarea şi inferenţa. Rezultatele cercetării au fost validate utilizînd metoda analizei cazului negativ (Miles and Huberman, 1994). Contra-evidenţa este prezentă în procesele de analiză a datelor şi elaborarea concluziilor (Bandi, 2003).“

După care se poate trece le prezentarea rezultatelor:

„La întrebarea «Care este sistemul de creştere a animalelor?», toţi producătorii au răspuns că sistemul de creş