Guvernul Norvegiei a construit în judeţul Harghita o fabrică în care ţăranii prepară gemuri şi siropuri după reţete vechi de secole. Întregul proiect a costat un milion de euro. Marfa este în mare parte exportată în Occident, dar se vinde şi la pensiunile sau târgurile tradiţionale din România.
"Încă mai există oameni care au curaj să viseze", spune Orban Arpad, directorul regional al Fundaţiei "Civitas" pentru Societate Civilă. Am descoperit în judeţul Harghita, în depresiunea Odorhei, proiectul unor oameni care cred în ideea că în ţara asta putem mânca din propria recoltă, fără să avem nevoie de importuri. "Mulţi zic că nu se mai poate face nimic. Dar totuşi trebuie să ne luăm destinul în propriile mâini", zice interlocutorul nostru. Ce-i drept, destinul producătorilor autohtoni a fost schimbat nu din imboldul autorităţilor române, ci printr-un program finanţat de Guvernul Norvegiei, care a investit un milion de euro într-o fabrică mai puţin obişnuită. Pentru a revigora tradiţia locală, de secole, a gemurilor şi siropurilor. Există numai hala şi utilajele de ultimă generaţie. Fructele sunt aduse la fabrică de localnici.
O parte din ei, care au învăţat să lucreze cu agregatele moderne, dar care ştiu bine şi dozajul pentru diferite reţete tradiţionale, prelucrează materia primă. Se fac gemuri, sucuri, siropuri - fără conservanţi. În condiţii de maximă igienă. Cei care lucrează aici au analizele medicale la zi. După ambalare, borcanelor cu gemuri, sticlelor cu sirop şi cutiilor cu suc le sunt aplicate etichete, cu un cod de bare, pentru identificarea fiecărui lot în parte şi a producătorului, încât bunătăţile astea, cu aviz sanitar-veterinar, pot fi comercializate oriunde în ţară. Au început să vină comenzi şi din străinătate. Deşi fabrica s-a deschis abia pe 6 octombrie 2010, în satul Lupeni. Deja sunt 600 de familii din depresiunea Odorhei