» Vital pentru agricultura romaneasca din Baragan, deoarece ar asigura irigarea a 700.000 de hectare, Canalul Siret-Baragan este considerat in continuare in exclusivitate o lucrare hidrotehnica, fiind finantat de la bugetul Apelor Romane, si nu de Ministerul Agriculturii. Anul acesta, pentru finalizarea lucrarilor la canalul proiectat inainte de 1989 au fost alocate doar 8 milioane lei, echivalentul a 1,9 milioane euro. Spre comparatie, statul roman a platit anul trecut catre Bechtel nu mai putin de 11 milioane pentru un singur kilometru din Autostrada Turda-Gilau.
» Canalul este inscris si pe lista "cailor navigabile interioare" elaborata de Ministerul Transporturilor. Daca ar fi finalizat, transportul de marfuri cu barjele, prin Baragan, intre Focsani, Galati, Braila si Bucuresti ar deveni realitate. Insa in ultimii 20 de ani nu s-au construit decat putin peste 5 kilometri din cei aproape 200 preconizati.
Canalul Siret-Baragan a devenit una dintre investitiile care stagneaza de ani buni in Romania, fiind sistematic subfinantat de toate guvernele care s-au perindat pe la Palatul Victoria dupa 1989, in pofida importantei acestui proiect pentru cel putin trei domenii: eliminarea riscului producerii inundatiilor in Lunca Siretului, asigurarea apei pentru irigatii in Baragan, transformarea lui in principalul bazin cerealier al tarii si intr-un culoar pentru transportul naval de marfuri intr-o zona din sud-estul tarii care nu va avea prea curand o autostrada. Proiectat pe vremea lui Ceausescu, Canalul Siret-Baragan ar trebui sa aiba 57 de metri latime la suprafata apei si o adancime de 7 metri, cu un traseu de 198 kilometri, cuprins intre Acumularea Calimanesti, de pe Siret, si Lacul Dridu, de la nord de Bucuresti, "conectat" cu raul Ialomita.
In ultimii 20 de ani nu au fost insa terminati decat putin peste 5 kilometri, asta, desi
