Într-o zi de vineri Ceauşescu a hotărât să demoleze Spitalul Brâncovenesc şi Biserica Brâncovenească (ultima a fost aruncată în aer pur şi simplu, deşi era interzis prin însăşi legea comunistă). Era un spital proaspăt renovat, monument istoric, cu săli de operaţie de marmură.
Era ctitorit în 1838 de Safta Brâncoveanu, soţia banului Grigore Basarab Brâncoveanu, care a pus o pisanie profetică în holul spitalului, piatră aflată azi în curtea Muzeului de Istorie al Muncipiului Bucureşti: „Se face acest spital pentru săraci şi de moarte năpraznică în zi de Crăciun să moară cela ce va atinge de acest spital"- scrie cu putere de desfiinţare a coincidenţei.
Soţia sa, „academician de renume mondial", Elena ex-Petrescu, se spune ca a insistat diabolic pentru dărâmarea edificiilor brâncoveneşti. „Daţi-l jos!", a forţat „Coana Leana" împlinirea profeţiei în faţa arhitecţilor şi tovarăşilor care ar fi încercat să-l salveze prin tot felul de tertipuri.
În timpul principalei mizanscene din decembrie '89 din Piata Palatului (Piata Revoluţiei), deşi atenţionat, un tânăr căpitan trăgea zi şi noapte în Biblioteca Universitară-Fundaţille Carol I - până când, ca-ntr-un infern dantesc, peste 500.000 de cărţi rare şi manuscrise ale celor mai mari scriitori români au ars într-un ritual tâmpit de lovitură de stat, beneficiind debeatitudinea celei mai suprarealiste stări de graţie omeneşti: Revoluţia!
Astăzi căpitanul este general cu mai multe stele şi a fost şeful Direcţiei de Cultură din MApN. A condus teze de doctorat şi a propus cadre spre avansare. Se spune că şi Elena Udrea i-a fost elevă la Colegiul Naţional de Apărare..
Presa a fost liberă în anii '90. A fost cel mai important adversar al FSN-lui, al PDSR-lui şi al lui Ion Iliescu personal.Practic presa, Corneliu Coposu şi societatea civilă l-au plămădit preşedinte pe Emil Constantinescu. A
