Păstrarea tradiţiilor, a obiceiurilor, a obiectelor de valoare are în persoana Mărioarei Bârsan din Idicel Sat un reprezentant de seamă, activitatea sa din cadrul Asociaţiei pentru Cunoaşterea Culturii Ţărăneşti pe care o conduce având menirea de a ţine vie cultura tradiţională. Un exemplu grăitor în acest sens a fost şi mini expoziţia cu cătrinţe cu trup vânăt de la Balul Însuraţilor de la Firmele Gliga. Despre ornamentarea cătrinţei “Cătrinţa cu trup vânăt este cea mai veche din portul popular femeiesc, atestată în jurul anului 1900. Ele sunt confecţionate în a doua jumătate a secolului al XIX până prin anii 20 din secolul XX. Carateristica acesteia este dată de culoarea bleu spre vânăt a trupului cătrinţei, a părţii ei cele mai importante. De cele mai multe ori ea este ţesută în război în întregime, în patru iţe din fir de lână răsucită, iar la partea de jos care poartă ornamentul cu o lăţime de la 20-40 de cm, este aleasă tehnica numită guşat, o tehnică manuală în care se formează modelul, de cele mai multe ori motive geometrice uneori şi motive florale. Uneori cătrinţa era realizată şi într-o altă tehnică, nu neapărat cu alesături din mână, guşată, este aşa numita cătrinţă cu dupci, firele colorate formau motive florale de fiecare dată, realizate prin scoaterea cu un fir de sârmă a fiecărui fir care formează floarea, frunza şi întreaga decoraţiune”, ne-a declarat Mărioara Bârsan. Simbolistica cătrinţei cu trup vânăt „Cătrinţa reprezenta persoana şi evenimentul. Ea ne demonstrează apartenenţa socială a persoanei care o poartă, vârsta şi binenţeles evenimentul. Erau ornamente pentru zilele de Paşti, sau nunţi, şi ornamente mai simple pentru zilele de sărbători obişnuite, chiar şi pentru zilele de muncă”, spune Mărioara Bârsan . Obiecte de patrimoniu naţional Vechi de peste 100 de ani, cătrinţele expuse au rezistat trecerii timpului graţie celor care le-au pus în v