Fericite vremuri cind iesenii faceau „revolutii" pentru amplasarea monumentelor Iasului in locurile istoriceste motivate! Ca vechi iesean, m-am bucurat citind in „Ziarul de Iasi" din 23 iulie a.c. vestea ca „Piata Unirii (va fi) gata in citeva zile" si ca va fi finalizata „reabilitarea (?) statuii domnitorului". Ma nedumireste, insa, afirmatia: „Statuia este din 1906". De unde si titlul notelor de fata. M-a preocupat istoria monumentelor Iasului si, de-a lungul anilor, am strins informatii despre fiecare statuie in parte, informatii pe care am incercat sa le comunic celor interesati si ei de aceasta problema prin note publicate in revistele si ziarele din Iasi. Revista „Cronica" mi-a facut cinstea de a publica o astfel de nota despre statuia lui Cuza Voda in numarul 3 (1277) din februarie 1992. Eu imi intitulasem nota „Oda la statuie", dar textul meu, ceva mai „stufos" a fost reprodus cu titulatura „La inaugurarea statuii lui Cuza Voda", ca pretext pentru publicarea, sub titlul de mai sus, a versurilor ocazionale ale lui G. Topirceanu si Mihai Codreanu, aparute, pentru prima data, in „Evenimentul" din 14 iunie 1912. Erau adresate regelui Carol I, venit in Iasi pentru a participa la inaugurarea statuii „domnitorului taranilor" realizata de catre sculptorul Raffaello Romanelli. Evenimentul a avut loc in ziua de 27 mai 1912. De unde si inceputul acestei ode: „Sire, Altete Regale,
Va sta in cartea vremii, cu aurite slove,
Ca Voi, prezentul falnic si mindru viitor,
Venit-ati in cetatea cucernicei Moldove
Sa salutati p-al tarii intiiul Domnitor...".
Finalul se adresa lui Cuza Voda:
„Multi voievozi purta-vor cununa asta inca,
Dar Tu, pe soclul vremii, intiiul stralucesti,
Caci Tu ai dus intiiul, pe umaru-Ti de stinca
Zidirea intregista a Tarii Romanesti!". Atunci a rostit Carol I cuvintele care l-au apropiat si mai mult de cetate
