O echipă de cercetători şi clinicieni de la Universitatea Pittsburgh au dezvoltat un braţ protetic robotic controlat de gânduri la o femeie tetraplegică, permiţând un grad de cotrol şi libertate de mişcare fără precedent. Conform stu Publicitate diului publicat în revista Lancet, în februarie a.c. doi microelectrozi au fost implantaţi în cortexul motor stâng al unei paciente de 52 de ani, diagnosticate de peste un deceniu cu degenerescenţă spinocerebeloasă. Micro­electro­zii din cortexul motor au fost conectaţi la un braţ robotic cu mişcări articulare comparabile cu cele naturale. Deşi a fost nevoie de 14 săptămâni de antrenament pentru a stăpâni dispozitivul, pacienta a putut mişca mâna fără ajutor din a doua zi de încercări, la două săptămâni după implantare. Adaptarea foarte rapidă se datorează parţial unei modalităţi inovative de conectare a creierului la membrul protetic. Antrenamentul a făcut ca pacienta să realizeze sarcinile propuse cu o rată de succes de până la 91,6% şi cu peste 30 de secunde mai rapid decât la început. Cercetătorii au aplicat pentru prima dată testele-standard folosite de regulă pentru evaluarea funcţiei braţului după evenimente precum accidentul vascular cerebral, pentru a demonstra că îmbunătăţirea obţinută este semnificativă clinic. Potrivit autorilor, următorii paşi în îmbunătăţirea protezei controlate prin gând ar fi incorporarea de elemente senzoriale şi a tehnologiei wireless.

O echipă de cercetători şi clinicieni de la Universitatea Pittsburgh au dezvoltat un braţ protetic robotic controlat de gânduri la o femeie tetraplegică, permiţând un grad de cotrol şi libertate de mişcare fără precedent. Conform stu Publicitate diului publicat în revista Lancet, în februarie a.c. doi microelectrozi au fost implantaţi în cortexul motor stâng al unei paciente de 52 de ani, diagnosticate de peste un deceniu cu degenerescenţă sp