Sărbătorile creştine de Crăciun s-au suprapus peste obiceiuri păgâne precum Brumalia, Saturnalia sau Calendele. Tăiatul porcului are la bază sărbătoarea romană închinată lui Saturn, zeul muncilor agricole, când godacii erau jertfiţi la răspântie de drumuri. Colindatul îşi are originea în obiceiul din prima zi de Calende când oamenii îşi făceau urări şi schimbau daruri. Mersul cu capra este considerat un obicei necurat în satele din Ardeal.

Ioan Toşa, muzeograf la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, a vorbit cu reporterul “Adevărul” despre obiceiurile păgâne de Crăciun. “Sărbătoarea Naşterii Mântuitorului s-a suprapus peste o serie de sărbători păgâne, cu mare priză la public, ce aveau loc, în Imperiul Roman, în preajma solstiţiului de iarnă. Seria acestor sărbători începea la 24 noiembrie cu Brumalia care ţinea până în 17 decembrie. În părţile răsăritene ale Imperiului, sărbătoarea Brumalia, fiind ţinută la sfârşitul culesului viei şi a pregătirii vinului, s-a contaminat cu sărbătorile închinate zeului Dionysos, în cadrul cărora oamenii făceau exces de mâncare şi băutură şi îşi petreceau mascaţi cu dansuri şi muzică zgomotoasă. Între 17 şi 23 decembrie se ţinea Saturnalia sărbătoare închinată lui Saturn zeul semănăturilor şi a soţiei sale Ops care personifica rodnicia pământului. Ca o jertfă adusă lui Saturn la răspântii se tăiau porci..”, a explicat cercetătorul. În timpul Saturnaliilor erau abolite orice deosebiri între oameni, toţi socotindu-se egali, sclavii aveau dreptul să stea la masă cu stăpânii şi să fie serviţi de aceştia. „În timpul Saturnaliilor respectul legii şi al moralităţii dispărea complet, iar patimile chiar violente se manifestau cu o liberalitate pe care nimeni n-ar fi suferit-o vreodată în cursul normal al vieţii obişnuite. Înaintea sărbătorii oamenii îşi alegeau, prin tragere la sorţi un rege, care avea drepturi nelimitate asupra supuşilo