Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a publicat, joi, decizia in privinta existentei unui conflict juridic intre Parlament si Ministerul Public in legatura cu procedura de urmat in cazul cererilor referitoare la urmarirea penala a membrilor si fostilor membri ai Guvernului pentru fapte comise in timpul mandatelor, anunta Mediafax.
Inaintarea sesizarii uneia dintre cele trei autoritati - Camera, Senat sau Presedinte - pentru a cere urmarirea penala nu se poate face nici aleatoriu si nici preferential de catre Ministerul Public si aceasta pentru ca, in conformitate cu dispozitiile articolului 71, alineatul 2, din Constitutie, calitatea de deputat sau de senator este compatibila cu exercitarea functiei de membru al Executivului, se arata in motivarea deciziei Curtii.
Asa fiind, cumulul calitatii de deputat sau de senator cu cea de membru al Guvernului atrage dupa sine, in mod firesc, potrivit articolului 109, alineatul 2, competenta Camerea Deputatilor sau a Senatului pentru a cere urmarirea penala, dupa caz.
De aceea, in cazul in care Parchetul ICCJ urmeaza sa sesizeze una dintre cele trei autoritati pentru a cere urmarirea penala a unui membru al Guvernului, solutia este diferentiata dupa cum acesta are sau nu si calitatea de parlamentar la data solicitarii.
In consecinta, Parchetul trebuie sa se adreseze uneia dintre cele trei autoritati, se arata in decizia Curtii.
In caz contrar, spune Curtea, s-ar ajunge la situatia ca dispozitiile articolului 109, alineatul 2 din Constitutie sa devina inaplicabile in ceea ce priveste Parlamentul, lasandu-se la latitudinea Ministerului Public sa decida, cu de la sine putere, careia dintre cele trei autoritati sa se adreseze sesizarea.
Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a publicat, joi, decizia in privinta existentei unui conflict juridic intre Parlament si Minist