Care poate fi motivul pentru care o majoritate de două treimi care deţine mare parte din pîrghiile influenţei în stat îşi sabotează potenţialul succes la guvernare arătînd atît electoratului intern cît şi partenerilor externi că nu se simte bine cu constrîngerile care fac parte din comportamentul european şi nu aşteaptă decît prima ocazie să le arunce peste bord?

Nu vă repeziţi, răspunsul nu e aşa simplu de rezolvat cum pare. De exemplu, aţi rezolvat vreodată problema din Caragiale, cu concursul pentru o sinecură publică la care se prezintă talentatul Niţă Ghiţescu şi pilosul Ghiţă Niţescu (problemă stricată de comisia imbecilă de bacaluareat din România acum cîţiva ani). De ce, în ciuda faptului că băieţii, pentru maximizarea şanselor fac un troc pe loc (Ghiţă îl şpăguieşte pe Niţă şi ei schimbă probele de concurs, astfel încît candidatul cu pile prezintă şi lucrarea cea mai bună), dar cu toate astea împiegatul anunţă că proba ilizibilă, a candidatului fără pile a cîştigat concursul? Bun, după aia o ia înapoi, că i se atrage atenţia să cerceteze hîrtia cu pila, dar dvs v-aţi pus vreodată problema ce a vrut Caragiale să ne transmită prin asta? Eu cred că a vrut să ne spună că după atîta corupţie s-a ajuns la o asemenea incompetenţă că nu-ţi mai discerni bine nici interesele în administraţia românească. Asta se cheamă în administraţie teoria raţionalităţii limitate (bounded rationality), chit că laureatul premiului Nobel Herbert Simon, părintele ei, nu îl citise pe Caragiale. Ca atare, aş atribui dezastrul USL din ultima săptămîna incapacităţii elementare a celor care au fost actorii acestor evenimente de a prevedea că acţiunile lor vor avea aceste efecte interne şi externe, de exemplu vor conduce direct la această ştire Euronews, suficientă din tot ce s-a întîmplat ca să depăşim Ungaria la candidatura sancţiuni la abateri ale democraţiei şi suspendarea temp