Ocupând locul 5 în Uniunea Europeană din punct de vedere al suprafeţei totale arabile, dacă ar ajunge la o productivitate la nivelul blocului european, România ar putea să îşi dubleze producţia agricolă, să tripleze exporturile de produse alimentare şi să hrănească 4 ţări de mărime similară, arată un studiu al BCR.
În primul rând, potrivit studiului BCR, dotarea slabă a exploataţiilor agricole locale cu echipamente de irigaţii limitează drastic capacitatea fermierilor de a lupat împotriva vremii nefavorabile, iar impactul condiţiilor meteo adverse a fost semnificativ de la an la an. Spre exemplu, o dotare corespunzătoare în acest sens ar fi ajutat semnificativ la la combaterea efectelor secetei din acest an.
Conform estimărilor BCR, România este pe cale să piardă 800 milioane euro din cauza recoltei slabe din 2012, iar aproape jumătate din această pierdere ar fi putut fi evitată dacă agricultorii români ar fi avut sisteme adecvate de irigaţii în funcţiune.
Totodată, cei de la BCR estimează că România ar avea nevoie de 5-10 ani pentru a se apropia de nivelurile de productivitate ale Uniunii Europene, în condiţiile în care fluxurile de fonduri europene şi investiţii străine directe vor fi moderate.
Absorbţia fondurilor europene rămâne o oportunitate pentru marii jucători, în timp ce fermele de subzistenţă au alternativa de a fuziona parcelele de teren în exploataţii agricole mari pentru a accesa fonduri europene, ajutoare de stat, produse bancare şi alte oportunităţi oferite de economia de piaţă.
Ce ne îndepărtează de potenţial
În prezent, principalele caracteristici ale agriculturii româneşti sunt gradul mare de ocupare a forţei de muncă (o mare parte din forţa de muncă e concentrată în agricultură) şi productivitatea scăzută.
Dacă productivitatea în România ar fi fost similară cu cea