De-a lungul timpului, temperaturile le-au jucat feste oamenilor, chiar dacă erau în pragul iernii şi normal ar fi fost să apară primii fulgi de zăpadă.
În 1926, la Călăraşi, paltonul a fost dat pe maiou când afară mercurul din termometre a urcat până la o maximă neobişnuită pentru luna noiembrie: 30,5 grade Celsius. Aflată la hotarul dintre două anotimpuri, luna noiembrie mai păstrează în prima decadă caracteristicile sezonului de toamnă. Spre sfârşitul lunii, uneori, apar primii fulgi de zăpadă sau lapoviţă. În nopţile senine bruma şi îngheţul la sol sunt fenomenele caracteristice sfârşitului de toamnă. „Masele de aer reci şi umede ce vin dinspre ocean şi întinsul Câmpiei Ruse influenţează vremea din zona noastră. În aceste condiţii, valorile termice marchează o scădere apreciabilă faţă de luna ce a trecut.Temperaturile medii lunare se situează între 5 şi 6 grade Celsius, în cea mai mare parte a Câmpiei Române “, a declarat Vasile Torică, directorul Centrului Meteorologic Regional Dobrogea.
Zi de vară autentică
Destul de rar, spun specialiştii, în unii ani, datorită invaziilor de aer cald dinspre bazinul Mării Mediterane, s-au înregistrat temperaturi maxime neobişnuite pentru aceasta lună. În 1926, la Călăraşi, oamenii au trăit o autentică zi de vară când afaraă s-au înregistrat 30,5 grade Celsius. La Slobozia, în 1990 au fost la sfţrşitul lunii noiembrie, 26,2 grade Celsius.
A turnat cu găleata
La polul opus, tot în noiembrie, invaziile maselor de aer rece de origine polară şi arctică au produs răciri accentuate. Temperaturile minime extreme din aer au înregistrat la Călăraşi minus 16,6 grade Celsius, în anul 1920, iar în anul 1983 la Slobozia minus 14,4 grade Celsius. Şi regimul precipitaţiilor a fost ieşit din tipar. Deşi normal ar fi ca acestea să nu depăşească 30 şi 50 litri/mp, în 1966 a plouat torenţial, ca în toiul verii:
