Ziua de 6 ianuarie nu mai înseamnă decât sărbătoarea Bobotezei pentru sătenii din Cigmău, o localitate hunedoreană arondată administrativ oraşului Geoagiu, deşi în urmă cu 250 de ani s-a născut la Cigmău o personalitate de seamă a culturii româneşti: Ioan Budai-Deleanu. Sursa: Remus Suciu

Pe 6 ianuarie, la amiază, în satul Cigmău, nici ţipenie de om pe uliţă. Doar câte-un câine se mai dezmorţeşte lătrând la intruşi, însă fără să iasă din adăpost, deranjat fiind de ploaia anormală ce cade pe stratul subţire de zăpadă. Nu e niciun semn care să arate că aici s-a născut şi a copilărit Ioan Budai-Deleanu. Ca să dai peste singurul indiciu în acest sens, trebuie să cauţi clădirea căminului cultural, o casă mare şi veche, pe jumătate aproape prăbuşită, pe jumătate renovată. Pe jumătatea-i renovată, o placă din marmură amplasată la 1963 spune: „Aici a fost casa poetului Ioan Budai-Deleanu”.

Până şi în acest unic semn împotriva uitării este strecurată o greşeală. Budai-Deleanu nu a fost neapărat poet. Placa veche trece aproape neobservată. În tot decorul dominat de alb, gri şi negru ce înconjoară clădirea, mai animă ochiul numai drapelul naţional arborat la intrarea în căminul cultural, ultima dată folosit drept sediu pentru secţia de votare nr 210.

Pereţii stau să cadă

E o clădire ridicată la începutul veacului trecut ce a servit drept şcoală. Jumătate se află în stare bună. În cealaltă jumătate îţi e frică să intri, pentru că pereţii stau să cadă, iar podelele de sub tine îţi dau tot timpul senzaţia că se rup la fiecare pas. Beciul fără uşă al clădirii este inundat, iar pe apă pluteşte o jumătate de pet de bere populară.

Absolut nimic, în afară de placa de marmură pusă-n urmă cu aproape 50 de ani, nu mai aminteşte de Budai-Deleanu la Cigmău. Din vechea casă a familiei Budai, situată la 50 de metri în faţa actua