Joi, nepalezii vor decide daca vor sa faca un pas istoric spre democratie sau nu. Pentru aceasta este nevoie de alegeri legitime si de o atitudine responsabila. Pana atunci, Nepal ramane cea mai saraca tara din Asia de Sud, cu un PIB de 200 de Euro pe cap de locuitor. Alegerile sunt supravegheate de mai multe organisme internationale, ca ONU, Parlamentul European, dar si de fostul presedinte al SUA, Jimmy Carter. Delegatia Legislativului european este prezidata de Josep Borell Fontelles, fostul presedinte al PE.
Nepal - de la monarhie absoluta la monarhie constitutionala
Nepalul este o tara cu aproximativ 28 de milioane de locuitori, care dupa proteste violente ce au rapus aproximativ 500 de persoane, a reusit sa treaca, in 1990, de la o monarhie absoluta la o monarhie constitutionala. Insa, dupa primele alegeri democratice din 1991, democratia nu s-a consolidat.
In 1996, Partidul Comunist din Nepal (Maoist) a inceput sa castige din ce in ce mai mult teren, in mod special in zonele rurale. Formatiunea avea ca obiectiv inlocuirea democratiei parlamentare cu o republica populara. Acest lucru a generat un razboi civil, soldat cu 12.000 de morti si zece ani de conflict continuu. In urma conflictelor, in 2002, regele a declarat starea de urgenta si a suspendat parlamentul, recastigand prerogativele absolute pe care le avea vechiul suveran. El a guvernat tara prin intermediul decretelor regale.
2005 - negocieri pentru intoarcerea la democratia parlamentara
In 2005, cele mai importante sapte partide din Nepal au format o alianta si au inceput negocierile cu maoistii pentru refacerea democratiei. Au reusit sa negocieze o intelegere in 12 puncte. Ca reactie, regele a ordonat arestarea a peste 200 de lideri politici si a taiat toate mijloacele de comunicare intre capitala Katmandu si restul tarii, inclusiv telefoanele mobi
