CONTINUITATE. Singura tipografie din ţară care imprimă mărci poştale aşteaptă moştenitorii pasionaţilor de filatelie. Sursa: Răzvan VălcăneanțuSursa: Răzvan Vălcăneanțu
1 /.
Până să ajungă timbrul românesc în clasorul colecţionarului şi pe plicul poştal, trece mai întâi prin faţa ochilor vigilenţi ai lui Dan Kosina şi Dan Teodorescu. Ei au grijă ca la Fabrica de Timbre, printre altele, să se respecte „tăietura”, dimensiunile să fie calculate „la sânge”, iar culoarea să iasă întocmai proiectului.
La un birou de lângă maşinăria care tipăreşte, specialiştii fabricii analizează cu atenţie colile cu timbre şi fac ultimele retuşuri de culoare. După calcule minuţioase, colile trec la perforat, iar timbrele capătă dantela, detaliul care stârneşte vigilenţa oricărui filatelist. „Indiscutabil, timbrele româneşti sunt la acelaşi nivel cu cele din străinătate”, spune cu mândrie coordonatorul tehnic Teodorescu.
Hârtia româneascăare probleme de gramaj
Din motive de ecologie, din 2004, odată cu schimbarea utilajelor din tipografie, s-a trecut la hârtia englezească şi cernelurile nemţeşti. „Hârtia românească avea probleme la gramaj, iar această schimbare a fost una dintre condiţiile solicitate de cei care au construit maşina de tipărit”, explică directorul tipografiei, Adrian Grecu.
Acum, după schimbarea tehnologiei, diferenţa dintre timbrele româneşti şi cele străine ţine de relief. „La unele timbre fabricate în afară, după ce sunt tipărite, anumite detalii grafice sunt reliefate cu ajutorul unei maşinării. Noi, cum suntem inventivi, ne-am gândit să adăugăm pe timbrele noastre inserţii cu aur, argint sau chiar holograme”, mai explică tehnicianul Teodorescu.
Din focul tipografiei, o parte dintre timbre ajung pe scrisori, iar altele ajung la colecţionari, care aşteaptă să treacă timpul peste ele şi să p
