"Să vă dau un exemplu. Şeful unei bănci româneşti s-a adresat justiţiei pentru a obţine executarea unui debitor care nu îşi plătise o casă. Aceasta era într-o vineri. Luni debitorul s-a dus la procuratură, l-a reclamat pe şeful băncii că ar face parte dintr-un grup infracţional, miercuri acesta a fost chemat de procurori care au decis că face parte dintr-un grup infracţional, culmea, al cărui membri sunt necunoscuţi. Chiar dacă eşti nevinovat chestiunile acestea îţi tulbură liniştea". Acesta este răspunsul care îi vine în primul rând în minte directorului regional al unei importante firme româneşti, prezentă şi în Republica Moldova, atunci când e rugat să meţioneze trei diferenţe între mediul de afaceri din Republica Moldova şi România. "Tribunalele comerciale sunt o catastrofă", conchide acesta.

Astfel de experienţe ţin departe de vecinii noştri de la est marii investitori, în pofida fiscalităţii reduse comparativ cu România şi a atitudinii pro-europene a guvernului de coaliţie de la Chişinău. De la înfiinţarea celor aproximativ 8 zone economice libere pe teritoriul ţării până la finele anului 2009 fuseseră investiţi 125 milioane de dolari SUA. La mijlocul anului 2008 nivelul investiţiilor în zonele economice libere era de 108 milioane de dolari, ceea ce arată că în 16 luni în acestea s-au investit doar 17 milioane de dolari SUA. In toată Moldova s-au investit până la finele lui 2009 1,6 miliarde de dolari, adică jumătate din cât se investeşte într-un an în România. Desigur diferenţele de mărime a celor două ţări sunt considerabile.

"În Republica Moldova dacă la un produs nu faci reclamă şi în limba rusă aceasta denotă lipsă de respect", spune Florin Pogonaru, şeful Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, acţionar al unor firme prezente şi în republica vecină. Limba rusă nu e însă limbă oficială în Moldova, iar pe