Diagnosticat cu tetrapareză spastică încă de când era bebeluş, Sebastian Remus Crăciun nu a mers niciodată. Pasionat de literatură, Sebastian a început să scrie poezii încă din clasa I. Acum are zece ani, este în clasa a III-a, şi recent a publicat un volum de proză şi poezie, intitulat „Freamăt de speranţă”. Cu banii obţinuţi din vânzarea cărţii speră să plătească operaţiile pe care trebuie să le facă la Chişinău.

Lui Sebastian Remus Crăciun, un băiat de zece ani din Câmpulung Moldovnesc, judeţul Suceava, i-a fost refuzată o copilărie ca a celorlalţi copii. Ţintuit într-un scaun cu rotile, fără posibilitatea să descopere jocurile copilăriei, Sebastian şi-a găsit refugiul în lectură şi a început să compună poveşti şi poezii încă dinainte să înveţe să scrie şi să citească. Elev în clasa a III-a, Sebi şi-a publicat deja primul volum „Freamăt de speranţă”, iar din vânzarea cărţilor speră să adune suficienţi bani pentru câteva operaţii la Chişinău care îl vor ajuta să meargă pentru prima dată în viaţă. Pasionat de litaratură, Sebi a înfiinţat clubul de lectură „Piraţii literari”. A citit deja Biblia pentru copii de două ori, a început să citească Vieţile Sfinţilor dar lecturează cu foarte mare plăcere şi operele lui Jules Verne.

La trei luni a făcut stop cardio-respirator

Sebi, aşa cum este alintat în familie, nu a mers niciodată. La trei luni a fost internat în Spitalul municipal Câmpulung Moldovenesc şi în urma unei complicaţii a fost transferat cu o ambulanţă la Iaşi. Pe drum a suferit un stop cardio-respirator. Sebastian şi-a revenit abia după ce a stat trei săptămâni legat la aparate în secţia de reanimare. S-a întors foarte slăbit acasă iar vizitele la spital au devenit apoi o obişnuinţă pentru familia Crăciun. La un an şi două luni a fost diagnosticat de medicii ieşeni cu tetrapareză spastică şi părinţii luni şi-au dat seama că Sebi nu va avea o